Până de curând, universul frumuseții celebra rutina impecabilă de îngrijire și versiunea tot mai luminoasă a sinelui. În 2026 însă, o imagine diferită își face loc în cultura populară: țigara, redevenită un accesoriu aproape studiat în fotografiile unor vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner sau Hailey Bieber. Acest detaliu, surprins în imagini spontane sau pe covorul roșu, semnalează o schimbare de estetică, una în care fumatul redevine un gest de imagine, nu doar un obicei riscant.
Această revenire nu este întâmplătoare, ci se aliniază curentului „indie sleaze”, modei anilor 2000 și culturii micilor recompense sau „little-treat culture”, o tendință specifică perioadelor economice dificile. Fenomenul este atât de vizibil, încât contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt, a depășit 100.000 de urmăritori publicând imagini cu celebrități care fumează.
Contradicția cea mai fină apare atunci când personalități asociate cu tendințele de skincare, așa cum sunt Kylie Jenner și Hailey Bieber, apar fumând. Diferența dintre imaginea unui ten perfect îngrijit, promovat prin propriile branduri de frumusețe, și glamorizarea unui obicei nociv devine greu de ignorat pentru public.
Rebeliunea gestului imperfect
Explicația pare să vină dintr-o reacție la presiunea constantă de a face totul corect și sănătos. Revenirea fumatului este interpretată ca un gest deliberat imperfect, o formă de rebeliune față de disciplina impecabilă a culturii wellness. Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului „The Cigarette: A Political History”, surprinde esența fenomenului: „O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.”
Astfel, țigara nu mai este prezentată ca o dependență, ci ca un semn de detașare, o „mică plăcere vinovată” care o face mai ușor de normalizat, mai ales când este asociată cu nume care dictează tendințe de stil.
Costul real din spatele imaginii
Dincolo de estetica unui cadru fotografic, realitatea cifrelor rămâne neschimbată. Organizația Mondială a Sănătății arată că tutunul provoacă anual peste 7 milioane de decese, iar dintre acestea, peste 1,6 milioane sunt în rândul nefumătorilor expuși la fum pasiv. Datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, citate de Lyla, indică faptul că fumătorii au o speranță de viață cu aproximativ 10 ani mai mică decât nefumătorii. Nici ideea de a fuma „doar social” nu schimbă datele problemei, acești fumători putând avea valori similare ale tensiunii și colesterolului cu fumătorii obișnuiți.
Fenomenul capătă o rezonanță aparte în România, care se numără printre țările fruntașe din Uniunea Europeană la numărul de fumători activi, cu 34%, după Bulgaria (37%), Grecia (36%) și Croația (35%), în timp ce media UE este de 24%. În 2024, prevalența consumului de tutun în țara noastră era de circa 30% la populația de peste 15 ani. Astfel, oricât de relaxată ar părea imaginea, efectul din corp nu se schimbă, iar costul pentru sănătate, pentru piele și pentru cei din jur rămâne același.
