Sistemul de screening pentru cancerul de sân din Australia se pregătește pentru o transformare subtilă, dar importantă. În următorul deceniu, programul național va trece treptat de la o abordare bazată exclusiv pe vârstă la una personalizată, care ține cont de profilul de risc individual al fiecărei femei. Aceasta înseamnă că atenția se va îndrepta spre factori precum densitatea sânilor, istoricul familial și rezultatele testelor genetice.
Până la implementarea completă a acestor modificări, recomandările actuale ale programului BreastScreen rămân în vigoare. Femeile cu vârsta de peste 40 de ani pot beneficia de o mamografie gratuită la fiecare doi ani, iar cele cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani sunt invitate în mod activ la screening.
Noua strategie pornește de la premisa că două femei de aceeași vârstă nu prezintă automat același grad de risc. Unul dintre cei mai importanți factori individuali este densitatea sânilor. Pe mamografie, aceasta se traduce prin prezența țesutului fibroglandular, vizibil ca zone albe. Femeile cu sâni denși nu doar că au un risc crescut de a dezvolta cancer mamar, dar leziunile sunt și mai dificil de observat în timpul screeningului. De aceea, programul recomandă ca toate femeile să fie informate cu privire la densitatea sânilor lor, iar medicii de familie au la dispoziție ghiduri pentru a purta o discuție clară și aplicată cu pacientele pe această temă.
Evaluarea personalizată a riscului va integra și alte informații valoroase. Instrumente online precum iPrevent, pe care femeile îl pot folosi pentru a-l discuta apoi cu medicul, sau CanRisk, destinat profesioniștilor din sănătate, combină deja date despre densitatea mamară cu istoricul familial și rezultatele testelor genetice. Aceste teste, inclusiv scorurile de risc poligenic bazate pe variante multiple de gene, pot ajuta la identificarea femeilor tinere cu risc crescut, deschizând posibilitatea unui screening început mai devreme.
Inteligența artificială va juca, de asemenea, un rol esențial în acest nou peisaj. Tehnologia AI ar putea asista atât la interpretarea imaginilor mamografice pentru o detecție mai fină a cancerului, cât și la estimarea riscului viitor de boală, reducând astfel volumul de muncă al radiologilor. Un model AI antrenat cu date australiene este deja în faza de testare în cadrul BreastScreen Victoria și urmează să fie evaluat și în Australia de Sud, conform Revista Ioana.
Indiferent de programul de screening, vigilența personală rămâne esențială. Specialiștii sfătuiesc femeile să nu se bazeze exclusiv pe data următoarei mamografii și să discute regulat cu medicul despre sănătatea sânilor. Orice modificare nouă, precum apariția unui nodul, secreții mamelonare, schimbări de formă sau ale pielii sânului ori o durere nouă și persistentă, ar trebui semnalată medicului cât mai curând posibil.
