În 1993, actrița și prezentatoarea radio Susan St. James, atunci în vârstă de 46 de ani, își alesese un alt nume pentru întâlnirea cu publicul: Betty Aster. Spunea că renunțase la filme și seriale pentru a-și crește copiii departe de celebritatea ei și nu voia să folosească numele cunoscut pentru noua activitate.
În Litchfield, Connecticut, prezenta principala emisiune de discuții de după-amiază de la WZBG-FM, „Betty at the Beehive”, postul pe care îl deținea împreună cu soțul ei, potrivit Baltimore Sun, într-un articol publicat la 11 iunie 1993. Programul ei la microfon era între orele 15:00 și 18:00, ora locală.
Despre alegerea de a se retrage, Susan St. James, actriță și prezentatoare radio, a explicat în interviul acordat Baltimore Sun la restaurantul West Street Grill din Litchfield, în traducere: „Cea mai importantă parte a retragerii mele din filme și televiziune ține de faptul că ai mei copii sunt acum la vârsta la care ei trebuie să fie vedetele familiei noastre. Nu au nevoie de o mamă care, atunci când intră într-o încăpere, îi face să fie dați la o parte.”
Părăsise industria divertismentului după cele cinci sezoane ale serialului „Kate and Allie”. Până atunci, născuse doi dintre cei trei copii ai cuplului și alesese să se mute într-un oraș cu reședințe victoriene și aproximativ 17.000 de locuitori.
Avea cinci copii, cu vârste între 2 și 21 de ani. Sunshine și Harmony, fiica și fiul dintr-o căsătorie anterioară, erau amândoi la facultate. Charles, de 10 ani, William, de 6 ani, și Edward, de 2 ani, erau copiii ei cu Dick Ebersol, președintele NBC Sports, originar din Litchfield.
Rochia cu flori și cerceii cu albine însoțeau noul nume
La întâlnirea de dinaintea emisiunii, în restaurantul ei preferat, purta o rochie cu imprimeu floral, din mătase, care îi ajungea până la glezne. O asortase cu sandale și o șapcă de baseball albastru intens, întoarsă cu cozorocul la spate. Nu era machiată, iar cerceii mari, aurii, aveau formă de albină.
Bronzată, își întreținea condiția fizică în sala de sport de acasă și prin plimbări frecvente cu bicicleta. Albina din bijuterii avea însă legătură cu radioul: era simbolul postului, inspirat de sonoritatea literelor din numele său. Pseudonimul Aster venea de la o floare căutată de albine.
Despre felul în care se raporta la identitatea sa publică, actrița a adăugat, în traducere: „Am avut o viață mult mai plăcută de când acea vedetă a pălit. Încerc să scriu necrologul acelui personaj. Când jucam în «Kate and Allie», eram Kate McArdle, nu Susan St. James. Acum sunt Betty. Mă gândesc la ea ca la un personaj pe care îl pot crea și cu care mă pot distra mult.”
Radioul o atrăgea încă din pauzele de filmare
Susan St. James și Dick Ebersol au cumpărat postul după ce în Litchfield devenise disponibilă o licență de emisie. WZBG-FM a început să emită în iulie 1992, în zona împădurită din nord-vestul statului Connecticut.
Pasiunea ei pentru microfon preceda această achiziție. Când filma, din Oregon până în Filipine, căuta posturile locale de radio în pauzele de lucru și cerea să prezinte sau să pună muzică. Vocea ușor răgușită și cunoștințele despre muzica contemporană îi deschideau ușile studiourilor.
La propriul pupitru computerizat, trecea cu precizie de la conversație la muzică și se felicita în glumă. Descria autoironic selecția muzicală ca fiind destinată femeilor trecute de 40 de ani, cu puține tobe. Alegea piesele, subiectele și invitații după gustul ei.
Spunea că eventualii nemulțumiți puteau renunța să cumpere publicitate în emisiune, ale cărei spații publicitare erau oricum vândute integral.
Înainte de Betty Aster, rolurile îi aduseseră un Emmy
Cariera de pe ecran cuprindea comedia cu vampiri „Love at First Bite”, din 1979, dar și roluri recompensate sau nominalizate la premiile Emmy:
Baltimore Sun relata că, în 1969, câștigase un Emmy pentru rolul din filmul de televiziune „Fame Is the Name of the Game”.
Între 1971 și 1976, jucase alături de Rock Hudson, între timp decedat, în „McMillan and Wife”, rol care îi adusese cinci nominalizări.
„Kate and Allie”, difuzat între 1984 și 1989, îi adăugase alte două nominalizări.
Pe lângă emisiunea radio și timpul dedicat familiei, Susan St. James strângea fonduri pentru Special Olympics.
