Cântăreața și compozitoarea Remi Wolf zâmbește cu fața acoperită de noroi pe coperta noului album „Mud”. Discul pornește dintr-o despărțire și o perioadă de epuizare, iar imaginea lui a fost concepută chiar de artistă, care și-a asumat atât povestea cântecelor, cât și felul în care aceasta ajunge să fie văzută.
Inspirația pentru copertă a venit dintr-o fotografie găsită online: un copil acoperit din cap până în picioare de noroi, vizibil fericit. În interviul pentru Vogue, Wolf spune că recunoștea în acea bucurie felul în care se simțea după încheierea albumului, proaspătă și fericită, ca un copil care descoperă lumea.
Despre schimbarea trăită pe parcursul creației, „Am intrat în acest proces simțindu-mă foarte pierdută și am ieșit din el mult mai sigură pe mine și cu picioarele pe pământ”, a declarat Remi Wolf, cântăreață și compozitoare, în interviul pentru Vogue.
Wolf a preluat controlul asupra imaginii albumului
Artista s-a ocupat de direcția artistică, a împărțit responsabilitatea direcției creative, a lucrat la designul ambalajului și a coregizat videoclipul „Twiggy”. Spune că s-a implicat întotdeauna în aceste alegeri, însă caracterul atât de personal și vulnerabil al discului a făcut-o să simtă că povestea vizuală trebuia spusă de ea.
Își dorea de mult să regizeze videoclipuri, dar înainte îi lipsiseră timpul sau energia. De această dată, avea deja o imagine clară în minte încă din momentul în care scrisese „Covered in Mud”.
Pentru a o transforma în realitate, l-a adus alături pe prietenul ei Milo Nicols. El aborda imaginile prin simboluri și cu un ochi format pentru artele plastice; ea căuta o atmosferă puternică, ușor de simțit. Wolf spune că această colaborare a ajutat-o să aibă încredere în propria viziune.
Noroiul avea pentru ea și sensul unui loc din care cresc flori și copaci. A fi acoperit de noroi însemna, în explicația artistei, libertatea de a se lăsa în voia emoțiilor și de a și le asuma.
Primele cântece au apărut într-o pauză de turneu
Lucrul la „Mud” a început în noiembrie 2024, când Wolf avea o pauză în turneul „Big Ideas”. Lansase al doilea său album și cântase în deschiderea Oliviei Rodrigo, dar în viața personală se simțea epuizată, pierdută și confuză. Își dorea o direcție muzicală nouă și un loc în care să poată exprima sentimentele acumulate.
Despre motivul pentru care s-a întors atunci la compoziție, „Scrisul a fost întotdeauna lucrul care m-a vindecat și m-a ajutat cel mai mult”, a spus Wolf.
A ales Nashville, unde nu mai lucrase, și a rămas două săptămâni. În fiecare zi scria cu o persoană nouă. Chiar în prima zi a compus „Champagne” alături de Jamie și Hank, care i-au devenit prieteni apropiați și au contribuit apoi la mai multe piese ale discului. Cântecul păstrează influențe country.
Experiența i-a arătat însă și cât de fragilă se simțea. Wolf spune că nu mai avea energia necesară pentru a fi înconjurată de alte persoane decât prietenii în care avea deplină încredere. Alături de ei putea să fie vulnerabilă fără să se simtă nesigură sau stingheră.
Nucleul grupului pe care îl considera o trupă de familie îi reunea pe:
- Jared Solomon, colaboratorul ei de lungă durată;
- Jack DeMeo, compozitor și prieten al artistei;
- Gigi, cumnata ei.
Despre lucrul împreună la cântece cu teme dureroase, „A fost cea mai distractivă experiență pe care am avut-o vreodată scriind un album”, a povestit cântăreața.
În cabana din Big Bear, vocea a rămas din prima încercare
Wolf obișnuiește să iasă din mediul cotidian când scrie un album, pentru a găsi perspectivă și inspirație. Pentru sesiunile din Big Bear, California, și Joshua Tree, a plecat împreună cu grupul, iar cântecele au prins contur în sufragerii. După atâta timp petrecut pe drumuri, căuta senzația de acasă.
Grupul lucra în sufragerii, fără deplasarea zilnică la studio. Se culcau și se trezeau la aceleași ore, iar artista pregătea micul dejun și cina pentru toată lumea. Rutina domestică îi oferea confort în timp ce scria despre experiențe intens emoționale.
Big Bear a atras-o prin copaci. Au ales o cabană din bușteni, cu tavane înalte, unde au compus „I Won’t Cry”. Au înregistrat piesa dintr-o singură încercare, inclusiv vocea ei. Wolf leagă vulnerabilitatea înregistrării de faptul că toți cântau împreună, în aceeași cameră.
Joshua Tree a fost prima ei experiență în deșert. Sub cerul întins, printre stele, grupul a scris „Moon So High” privind chiar luna care avea să dea numele cântecului.
Exista și un criteriu muzical comun: fiecare piesă trebuia să poată fi cântată în jurul unui foc de tabără, cu o chitară acustică și armonii pe trei voci. Cântecele trebuiau să redea fidel ceea ce trăia artista.
Două piese au stabilit direcția sonoră a discului
La Electric Lady Studios, în Manhattan, New York, Wolf și colaboratorii săi au scris „Covered in Mud”. Pentru ea, studioul este o a doua casă, iar întâmplările neașteptate întâlnite pe străzile orașului îi alimentează inspirația.
Piesa i-a adus libertatea și felul de a spune o poveste pe care le căutase. Imediat după ce a scris-o, a decis că albumul se va numi „Mud”. Două zile mai târziu a apărut „Bottle”, iar cele două cântece au clarificat direcția restului discului.
Despre textura emoțională pe care o urmărea, „Pentru mine, noroiul este o senzație pe care ți-o dă muzica”, a precizat Wolf.
Al doilea reper era mai jucăuș: o memă în care SpongeBob se ridică spre cer cu căștile pe urechi. „Bottle” le produsese tocmai acea senzație de înălțare, iar grupul a decis să caute în fiecare cântec combinația dintre greutatea emoțiilor și această eliberare. Odată stabilite cele două repere, compoziția a devenit mai ușor de orientat.
Vogue descrie o schimbare față de discurile anterioare, construite din pop independent cu influențe funk, aranjamente încărcate și versuri suprarealiste. „Mud” trece prin despărțire, alcoolism și o cădere emoțională, într-o perioadă asociată în interviu cu revenirea lui Saturn. „Jamie” pune în prim-plan vocea intensă, iar „Guess” aduce confesiuni dureroase însoțite de chitară.
John Mayer a răspuns invitației în două ore
Pentru „Moon So High”, Wolf și-a dorit de la început un duet cu John Mayer. Era admiratoarea lui de multă vreme: primul concert la care mersese îi avusese pe afiș pe el și pe Sheryl Crow, doi dintre artiștii ei preferați.
Wolf și Mayer comunicau online de cinci ani. După compunerea piesei, ea s-a gândit timp de două luni la invitație înainte să îi scrie pe Instagram. Răspunsul a venit în două ore. O săptămână mai târziu erau împreună în studio, experiență pe care artista o descrie cu entuziasm.
Trupa va cânta albumul integral la spectacolele de celebrare
Wolf spune că realizarea discului a însemnat un an de vindecare prin muzică. Pentru concerte, își dorește un spațiu în care oamenii să poată țipa, râde și plânge, de bucurie sau de tristețe, simțindu-se conectați unii cu alții și cu propriile emoții.
Nu se teme să revină pe scenă la sentimentele dificile din cântece. Spune că le poartă încă în ea și că este pregătită să le cânte. Provocarea este și vocală: piesele sale sunt solicitante tehnic, iar profesoara de canto îi reproșează în glumă cât de grea își face singură munca. Artista consideră că încălzirea zilnică a vocii o va ajuta în turneu.
Formația live reunește aproape exclusiv oamenii cu care a realizat discul, iar programul va include albumul de la prima până la ultima piesă.
Aproape toți colaboratorii săi se abțin complet de la alcool, spune Wolf, așa că vor ciocni băuturi fără alcool. După concertul din New York, artista ar vrea să găsească și o cadă cu hidromasaj în care să se relaxeze împreună.
